Tag Archive | Paste

Traditii si superstitii de Paste

Iata cateva din obiceiurile si superstitiile referitoare la Sfintele Pasti.

In Vinerea Mare:

– se ţine post negru în amintirea Răstignirii lui Iisus, nemancandu-se  urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele au fost udate cu oţet; aceasta vinere se mai numeste si Vinerea Seaca; se tine post negru de asemeni pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul;

–  se opreşte lucrul, nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale;

–  nu se săvârşeşte Liturghie, iar mortii nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă;

– se spune ca dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos;

– fetele nemăritate fac vrăji de dragoste pentru a fi cerute de nevastă;

– o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire;

– o alta traditie este cea a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos pe tot parcursul anului.

In Sambata Mare:

– femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti;

– se sacrifică mieii si gospodinele vopsesc ouale, culoarea predominanta fiind rosul, simbolizand sangele lui Hristos.

Simbolul oualelor rosii vine de la patimile lui Isus Hristos, care a fost batut cu pietre si care s-au transformat in oua rosii si cand Maria, mama Mantuitorului a venit  la crucea unde era rastignit acesta, cu un cos cu oua care s-au facut rosii de la sangele curs de la acesta.

oua

Alte preparate traditionale Pastelui sunt cozonacul, drobul de miel;

lumanare   Seara credinciosii se duc la Biserica la Slujba de Inviere. In timpul slujbei, aproape de miezul noptii preotul aprinde o lumanare mare si zice: “Veniti de luati Lumina”;

Dupa ce credinciosii iau Lumina, dupa obiceiul fiecarei zone, acestia duc Lumina Sfanta la mormintele celor decedati cat si  in case. In aceeasi noapte, este obiceiul sa se ciocneasca  oua rosii, zicand “Hristos a Inviat” si “Adevarat a Inviat”;

Referitor la ouăle de Paşti, se spune ca apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Referitor la oua, in ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata, cu ceara arsa, cu tusuri, etc.oute La urma, oualor li se da luciu cu lac. In cultura populara actuala, ouale impistrite sunt, mai mult, obiecte de arta. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor, care constituie mandria Pastelui bucovinean. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate si de straini.

iepureCopiilor li se dau daruri constand in dulciuri si jucarii, parintii spunandu-le ca le-a adus iepurasul.

Saptamana Patimilor

Iata ca suntem deja in ultima saptamana a postului Pastelui, saptamana cea mai importanta, fiind numita si Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor.

Aceasta Sapatamana a inceput cu sarbatoarea Duminicii Floriilor, cand Issus Hristos a intrat in Ierusalim si unde a fost intampinat de credinciosi cu crengi de salcam. In fiecare zi a saptamanii se fac slujbe in Biserica. Aceste slujbe se fac seara, sunt numite Denii, conform obiceiului străvechi potrivit căruia ziua începe la apusul soarelui şi se termină la apusul zilei următoare.

Saptamana aceasta este importanta pentru toti credinciosii, deoarece ne reamintim si retraim ultimile zile ale vietii Mantuitorului pe pamant, cu intreaga lor tensiune, sobrietate si maretie, insa si cu tristete, pocainta si nadejde.  Fiecare zi are un inteles clar. Primele trei zile se numesc mari si sfinte pentru ca reamintesc sensul Pastelui. A patra zi, joi, marcheaza cea din urma Cina a Domnului cu ucenicii sai si tradarea lui Iuda. A cincea zi, vineri, numita si  “Pastile Crucii”, este cu adevãrat începutul Pastelui (Trecere), iar sâmbãtã este ziua în care tristetea este transformatã în bucurie prin omorârea mortii.

Ziua de Joi, are patru semnificatii importante pentru crestini: Spãlarea picioarelor, Cina cea de tainã, Rugãciunea din grãdina Ghetsimani si Vânzarea si prinderea Domnului.

Spalarea picioarelor:

Issus le spala picioarele ucenicilor sai. Prin aceasta a vrut sã îl facã pe Iuda sã se rusineze, iar celorlalti sã le aducã aminte sa nu umble dupã întâietãti: “Cel care vrea sã fie întâiul sã fie slujitorul tuturor” (Marcu 9, 35), dându-Se El drept pilda.

Cina cea de tainã:

cina

Mantuitorul se aseaza la masa cu ucenicii sai, spunandu-le: „Adevar graiesc voua, ca unul dintre voi Ma va vinde.”  Ucenicii sunt uimiti dar El le spune: „Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde”; astfel ei afla ca Iuda este cel care il vinde pe Mantuitor. In timpul Cinei cea de Taina, Issus a binecuvantat o asima, a frant-o si le-a dat ucenicilor spunand „Luati, mancati, acesta este trupul Meu”. Apoi a multumit pentru vin si le-a dat ucenicilor paharul indemnandu-i sa bea pe rand: „Beti dintru acesta toti, ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor”.

Rugãciunea din grãdina Ghetsimani:

Issus in Gradina

Dupa Cina cea de Taina Issus se roaga in Gradina   Ghetsimani  Atunci a mers Iisus împreună cu ei la locul ce se numeşte Ghetsimani şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici pînă ce voi merge să Mă rog acolo”. Şi luînd pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mîhni şi le-a zis lor: „întristat este sufletul Meu pînă la moarte. Rămîneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine

Vânzarea si prinderea Domnului.

Conform intelegerii cu Caiafa, Iuda il saruta pe Issus, Astfel Issus ajunge in mainile urmaritorilor, pentru a implini prorocirile Scripturilor, caci asa Ii fusese scris. Speriati, ucenicii au fugit de furia multimii.

golgota

Issus se lasa biciuit, pe cap avand o coroana de spini, este pus sa isi care Crucea pe dealul Golgotei, unde este si rastignit.

A treia zi dupa moartea sa, femeile ducandu-se la mormantul Mantuitorului gasesc piatra data la o parte si mormatul gol, astfel indeplinindu-se scrierile din Scripturi; Isus moare rastignit pe Cruce pentru ca pacatele noastre sa fie iertate de Dumnezeu Tatal si inviind a treia zi.

invierea

Aceasta sarbatoare a Pastelui, ramane una din cele mai importante sarbatori in randul crestinilor atat ortodocsi cat si catolici.